luni, 29 septembrie 2008

Bunicul

"Bunicul stă pe prispă. Se gandeşte. La ce se gandeşte? La nimic. Innumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar innumără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprancenele, mustăţile, barba... peste toate au nins anii mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blanzi şi mangaietori." - asa zicea Delavrancea intr-o poveste.

Bunicul baiatului meu este un altfel de bunic - medic de familie, mereu ocupat si tot timpul cu un program bine stabilit. Ne stabilim vizitele la ora fixate cu cateva zile inainte. Nu are nici barba si nici mustati, e elegant si impune o anumita distanta. In loc de prispa are cabinetul lui si da indicatii clare asistentei medicale si pacientilor.

Ochii insa sunt mai mult decat "blanzi si mangaietori"....ochii lui sunt ochii sotului meu si ai fiului meu. Ochii lui se umplu de dragoste si de caldura si mai ales de mandrie cand il vede pe nepot. Ochii lui spun "Te iubesc, copilule." chiar cand cuvintele nu sunt rostite.

vineri, 26 septembrie 2008

Suzy, I love you!

In primele 2 saptamani am crezut ca e cel mai greu lucru din lume sa ai un copil si sa il faci mare. Atunci manca si apoi dormea 3 ore, parca avea un ceas in burtica.

Acum...la aproape 2 luni este muuuuult mai greu....caci somnul nu mai vine imediat.... iar ceasul din burtica merge mult prea repede si da trezirea la 2 ore, 1 ora sau chiar mai curand. Plus ca au aparut niste plansete fara motiv care vin in somn si se mai linistesc doar in brate...

Dar ca sa nu fie totul atat de "negru", a aparut la orizont o noua iubire...Suzy! Lumea pare mai frumoasa cand Vlad o saruta pe Suzy....Vlad adoarme cu Suzy surazand!

joi, 25 septembrie 2008

Strofe mici pentru pitici...

De cateva saptamani (7 si 1 zi) vorbesc in strofe cu patru versuri. Pentru orice cuvant gasesc imediat rima si ma gandesc ca poate asa puiul meu va spune "mama" mai repede decat scrie in carti.

Ma cheama Vladut
Si sunt un leut.
Sunt un pisoias
Tare dragalas.
Sunt un terorist
Extrem de optimist.
Sunt un grasunel
Totusi mititel.
Mami sunt al tau,
Ca asa vreau eu!

duminică, 21 septembrie 2008

NU!!!


Limite ....

Fiecare isi delimiteaza spatiul, actiunile, sentimentele, relatiile, educatia. De unde stim cand sa zicem stop cand e prea mult sau prea putin! Ce ne anunta cand pragul subtire intre DA si NU a fost depasit?

Cand plange copilul, sa-l mai las un pic sau sa-l iau in brate?
Sa accept sau nu o invitatie la concert al unui prieten ( fara partenerul meu )
Sa ma imbrac cu fusta mini sau cu pantaloni lungi?
Sa beau o cafea tare sau un ceai de lactatie?
Da sau Ba?

Tot timpul trebuie sa alegem, de aceste alegeri se leaga altele si altele....de fiecare data cand decizi defapt alegi consecintele...un lant infinit de rezultate.

Of...lectia asta e grea, trebuie s-o mai citesc odata, poate intarzie profu' si nu ma scoate la tabla....sau poate ma scoate...

vineri, 19 septembrie 2008

Prima zi in fiecare zi.


In fiecare moment asist la o premiera pe care mi-o dedica fiul meu (imi place de mor expresia asta "fiul meu"). De fiecare data se intrece pe el insusi in a ma impresiona: azi de dimineata s-a decis sa ma trezeasca zambind, razand, jucandu-se si gangurind in loc sa planga. Nu mi-a venit sa cred....de obicei tipa inainte de a deschide ochii...

O dimineata minunata!!!

joi, 18 septembrie 2008

Soarele sau luna sunt totuna

De cand a venit Vlad in viata mea nu imi mai pasa daca e zi sau noapte. La fiecare 3 ore eu am un ritual de indeplinit...schimb scutecul, spal copilul, tzata in gura pruncului si totul se termina cu un victorios ragait...

Noaptea e la fel ca ziua doar ca e intuneric si toti dorm in jurul meu iar tipetele de foame ale copilului incearca parca sa sparga zidurile....Dupa ce ritualul e indeplinit am liniste sa ma intreb ce viseaza un copil de cateva saptamani....ce poate visa care sa il faca sa isi ridice picioarele in sus la 90 de grade si sa le strecoare printre barele patutului sau (pe care eu il consideram foarte foarte sigur).

Eu nu visez nimic pentru ca ma trezesc ca un iepure din 5 in 5 minute sa il verific pe plod...

miercuri, 17 septembrie 2008

Sunt mama unui alt om!

"Numai mama sa nu fii"...ba sa fii!!

De 6 saptamani sunt mama. Este ca si cum as fi locuit toata viata intr-o casa cu 4 camere dar as fi trait doar in 3 dintre ele. Odata ce l-am nascut pe baiatul meu, usa celei de-a 4-a s-a deschis, casa este cu totul alta. Totul despre viata mea s-a schimbat. Relatia cu mine insami, cu sotul meu, cu mama mea, cu prietenii mei, cu lumea cunoscuta si necunoscuta, totul este altfel.

Chiar daca mi-am dorit foarte mult sa am un copil, niciodata nu mi-am imaginat ca va fi in acest fel. Daca ar fi incercat cineva sa imi explice, nu as fi inteles. Daca incerc sa exprim aceasta schimbare in cuvinte imi vine greu, e ca si cum incerci sa explici culoarea verde unui orb din nastere, trebuie sa vezi ca sa intelegi.

Trebuie sa fii mama ca sa stii cum e.

wibiya widget